Nimănui nu îi place să numere caloriile de la fiecare masă, însă acest lucru este important, dacă vrei să ai o alimentație echilibrată. Dietele hipercalorice, cele în care se consumă un număr mai mare de calorii decât are de fapt nevoie corpul, nu pun în pericol numai silueta, ci și sănătatea.

Alimentele sunt alcătuite, în principal, din carbohidrați, grăsimi și proteine. Cel mai mare număr de calorii îl conțin grăsimile (9 calorii/gram), pe când proteinele și carbohidrații conțin 4 calorii/gram. Ceea ce multe persoane neglijează este faptul că și alcoolul are un conținut destul de ridicat de calorii, de 7 calorii/gram, influențând seminifcativ greutatea corporală, dar și forma fizică.

Pe lângă cantitatea de calorii consumată, este importantă și calitatea acestora. De exemplu, alimentele care conțin mult zahăr, amidon și grăsimi, dar și oleaginoasele au un conținut ridicat de calorii. Pe de altă parte, carbohidrații din cereale și din zaharurile rafinate, care se găsesc în pâine albă, băuturi carbogazoase, biscuiți, fursecuri sau cartofi prăjiți, sunt săraci în fibre și în substanțe nutritive. Acest lucru nu este valabil și în cazul nucilor sau a semințelor, așa că acestea pot fi consumate în cantități moderate, deoarece au un aport nutritiv important pentru buna funcționare a organismului.

În funcție de vârstă, înălțime și stilul de viață (activ sau sedentar), femeile au nevoie de 1.700 – 2.000 de calorii zilnic, pe când bărbații au nevoie de 2.000 – 2.500 de calorii. Atunci când organismul acumulează mai multe calorii decât are nevoie, există riscul apariției unor probleme de sănătate deloc de neglijat.

Obezitatea

Kilogramele în plus nu sunt numai o problemă care ține de estetică. Sigur, majoritatea dintre noi preferăm să fim supli atunci când ne privim în oglindă, însă supraponderabilitatea și obezitatea pot crea probleme de sănătate. Persoanele supraponderale au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare sau diabet zaharat, afecțiuni care sunt tot mai frecvente în societatea modernă, în care domină alimentația dezechilibrată și sedentarismul.

Rolul leptinei în organism

Leptina este un hormon care reglează metabolismul și joacă un rol împortant și în reglarea greutății corporale. În cazul unei diete hipercalorice, eliberarea de leptină suferă dezechilibre. Leptina trimite semnale spre creier indicându-i că am mâncat suficient și se instalează senzația de sațiatate, altfel ne-ar fi tot timpul foame.

Persoanele supraponderale au un nivel crescut de leptină în organism, deoarece aceasta este folosită în mod ineficient. Astfel, apare rezistența la leptină, un fenomen asemănător cu rezistența la insulină care se întâlnește în cazul bolnavilor de diabet tip 2. Această rezistență la leptină favorizează acumularea progresivă de kilograme și îngreunează procesul de slăbire.

Dacă consumi prea mult zahăr, crește producția de leptină în organism, iar acest lucru forțează pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină. Prin urmare, celulele devin din ce în ce mai insensibile la acțiunea leptinei și a insulinei. Această insensibilitate duce la boli de inimă, diabet, atac vascular, cancer sau demență. Prin scăderea în greutate, este restabilit și echilibrul acestor hormoni în organism.

Hiperlipidemia

Creșterea anormală a nivelului de grăsimi din sânge se numește hiperlipidemie. Aceasta poate fi observată prin creșterea colesterolului sau a trigliceridelor. Dacă anumite afecțiuni, ca de exemplu hipercolesterolemia pot fi puse și pe seama factorilor ereditari, hipertrigliceridemia este favorizată de excesul în greutate, rezultat în urma unei diete hipercalorice. De asemenea, nici obezitatea nu poate fi pusă doar pe seama moștenirii genetice, deoarce stilul de viață și factorii de mediu influențează foarte mult alegerile alimentare.

Stresul cronic

Atunci când consumi prea multe alimente cu un conținut ridicat de zaharuri (sau cu un indice glicemic ridicat), din dorința de a contracara efectele stresului cotidian, acest lucru nu va face decât să agraveze și mai tare situația. De exemplu, probabil ți s-a întâmplat să alegi mâncăruri pe care le vezi ca având un efect relaxant asupra ta atunci când te simți stresat: pizza, ciocolată, sucuri carbogazoase etc. Aceste alimente nu îți aduc nici un fel de alinare prin conținutul ridicat de zaharuri, din contră rezultatul consumului lor are efecte negative atât în interiorul cât și în exteriorul corpului – acumularea de kilograme în plus și diverse afecțiuni.

Creșterea nivelului zaharurilor în sânge face să crească și nivelul cortizonului, care este hormonul stresului. În loc să te liniștească, alimentele bogate în zaharuri te agită și mai mult și afectează calitatea somnului.  Lipsa somnului determină organismul să transmită semnale greșite creierului, astfel încât  să apară senzația de foame permanentă. Acesta este un cerc vicios care se reia continuu și curând se instalează semnele supraalimentării organismului: kilograme în plus, articulații rigide, dureri musculare, depresie, osteoporoză etc.

Prin urmare, este foarte important să determini dacă te alimentezi corespunzător, pentru că atât subnutriția, cât și supraalimentarea sunt la fel de periculoase pentru sănătate. Pe lângă adoptarea unei diete echilibrate, nu uita să faci mișcare. Un stil de viață sănătos presupune cel puțin 3 ore de mișcare moderată săptămânal sau cel puțin 60 – 75 de minute de activitate fizică intensă.